Florencia.
Rui’cabe’ neza Tehuacán,
Puebla ti dxi lu ca huadxie’ ra dxa’ yaga biu’ ti xcuidi jni guizá’ riuladxi’ ca guie’,
xingala’ quiriuladxisibeni’,
rireneebe’ ti dxumi’ guira’ dxi’ ma canauyubibe’ guie’ ne ribiguetabe’ ne dxumi’ dxa’ galá’ de guie’ chitíizibe’ lu ca binnilidxibe’,
ca xtiabe’ ne jña bidabe’.
Neca lacabe’ jma gunabacabe laabe’ stale tiru guzaanabe ca guie’ za nuu dxiica’,
laabe’ quiñebe’ ne jma zinebe’ dxumi’ nagaachi’ ti ganda gutópabe’ ca guie’.
Ca guie’ca jma cadxibica’,
ti jma bizuraabe bia’ naaca’ ti neza ca guie’ xiña’,
nguerúni xcadxi’ guie’cala’ bidaaaguzica’ biaanaca’ gúnica’ laaca’ zica jma gútica’ ti Florencia cadi guchugu’ laaca’,
xingala’ quinizaacani’ zaca’,
ti ra jma quinidxeelabe’ guie’ la’ jma bitixi’ luube’ biyabe’ ca Gerberas ne laaca’ ca Girasoles cani caniizi’ lu ra nazoo lu ti ra naxí’ huiini’ riaanani’ cadxi’ zitu’ dera zanda chindani’ ti ganda guireni’ dera yoo,
xingala riguinicani’ nabe’ nayaani’ de ziitu’ riguini pabia’ cuzaani’ ca guie lu xiizi’ de guyadxiizi tobi cani’.
– Jñaala’ ca nga huaxa’ ziuladxi’,
naapa’ die’ zica yoo –rini’ i’que ti tiru ne sti tiru,
xingala’ cadi naa xpiaanibe’ gacalaadxibe’ quiñecabe laabe’ rúni guyebe’ zitu’.
Caguie’ bidaagucani’ sti tiru ne guliidxicabe’ yanna Biulu’ ti guinaabacabe’ la’ guendaracane’,
ti pa quichu’ guie’ la’,
laacabe’ ziaanacabe’ sin goocabe’,
neeca bia’laazila’,
neeca xcadxi’ manicala’ quiñaapaca’ xi neza nibaanica’.
Nguerúni Biulu’ bire’ dera da’gucabe’ ne caa i’que’,
quiguidxela xi gúni,
ne dera biyabe’ ca Bizu’ cayúnica’ dxiña’ da’guca’,
bedanda’ xai’quebe’ ti diidxa’ ruzaani’ rului’ rizaaca’.
Guyéebe’ neca Bizu’ ne gúdxibe’ laaca’ bichendadi’,
xingala’ laacabe’ quiñanda nidxiiñacabe’ cabinni ti guirúti’ ruzisaaca’ laacabe’,
laaga ridxibicabe’ laaca’,
- Ba’du’ ca’ zanda gúti’ laanu’-,
xingala’ Biulu’ quinuzaanani’ zacasi’ ne gúpa stiipa’ gunaaba’ guenda racané Bidxi’ xaique’,
ne biu’be’ ne la paquigacaneu la’,
naguenda ca Bia’laazi’ zaniti luuca’ ne zaca’ ca guendaro’ sti’ ca Biidxi’ ne guira’ zaniti’ lu…
Neca Biidxi’ biluxe bidaaguzica’ rua’ ra rida’ nisa,
biaana’ guiraaca’ gúnica’ ti guendariniibi’ ra daguliizáaca’ ti guiruti’ guiaana’ la’ paape’ zaaca jni bizeeteca’.
Dxi’ Florencia rigaana’ sti tiru’ rajñaala’,
ne yanna jma zeebe’ gúnibe’ gugaabe’ cadxi’ Girasoles,
guzaabe’ chupa nda’ neza layú quizanda tidibela’,
ca Biidxi’…..
bizuuluca’ guiche’zaca’ ti neza ne stobi ,
laabe’ biyabe’ canibi’ luuca’ luca yaga naga’,
xingala’ cadi narooba’,
nguerúni zisaaru’,
ne neeca’ ca riidxi’ caxidxica’ nadiipa’,
ra jma guzáa bia’ galaani’ la’ laadec’ Girasoles ne bia’ zandala’,
ti laari nagaa die’ caahui’ bichi’ luu ra jña’,
ne neca zaca’ quinuzuhua’ dxi’,
quiñuyadxidi’ xague’te’ ti cadi gúniti’ xi guie’ cuchugu’ ne quiguizaaca’,
ne gaati’ neza,
ne raque’ jma guzáabibe’ laaca’ ne jma cadi gudiicabeni’,
ca dxa Girasoles bidi’ stiidxaca’ guendaruxiidxi’,
nguerúni naaca’ chindaaca’ ra guzuhuañeeca’ ndiiga’ ti ganda zaaruca’,
birechui’ jñe’ ne xixa’ nachuchi’,
naacaca’ stale Biidxi’ nuuca’ xañe’be’,
¡ne raque’ maru’!,
dera biaaba guidubi naaca’ lu xixa’ cadi naaca’ guixi naga’,
naacacani’ stale Biidxi’ nuaaca’ badudxaapa’ huiinique’ cabecabe la’ dera nu’ ca guie’que’ ne rihuiinicani’ zica’ gubidxa ruzaani’ ne bichiñacabe la’ ra jma nuu nazaaca’.
Nuucabe’ cadxicabe’,
ti caga’nacacabé’ guidi laadi nanupi’stica’ guira’ Biidxi’ ne cuca’ liidxi’,
guzaanacabe’ la’ chu’ dxi’,
nera que’ gunaaba’ gúzaanacabe la’ che’,
-jnizi chiguchugua’ ti Girasol-
Ca Biidxi’ bidiica’ bieque laabe’ nera jma nuube’ chindaabe’ layú ra jma nuube’ nazaaca’,
laabe’ biguaabe’ liidxi’ -¡rudie’ stiidxa’ jma quiziu’ dxi’ gugaaya’ ti guie’ pa guzaanatu naa chua’ dxie’!
-,
¡racaladxe’ guya’ jña’!-
Ca Biidxi’ bindaacabe laabe’ ne birecheca’ guiza’ naguenda’,
jma gasti’ Biidxi’ neza que’...
Bizaacazi’ jni guucaque la’ Florencia bixhoñe’ ralidxi’ sin guzuhua’ dxi’,
jma quiruziga’debe’ guie’,
guláaquibe’ ndani dxumi’que’ guira’ca’ ca mani’ laari riguitebe’ ne qui jñuuru’ dxi’ jñui’neebe’ xiñe’ jma quirineebe’ guie’ ra liidxibe’.
Jñabe’ guni’ i’que’ naacabe’ ti badudxaapa huiini’ nabe’ nuu xpiaani’ ti jma bieenebe’ diidxa’ stica’ guie’ca’.
Nuuzi’ dxi’ pa laabe’ rireebe’ lu guiba’ ruxhoñe’ neca bixhozebe’ la’,
ti Biidxi’ richesa’ gaxa ra rua cue’ guiru’ yoo,
ti guedazilu laabe’ ti raca’ nuucabe’ laacabe’ cayapacabe’ ca dxa guie’.
Ca Bia’lazi’ neca mani’ ripaapa’ laaca nuuca’ naye’che’ neca Biidxi’,
ti nánnaca’ zanda guibaanicha’huica’ neza,
lu jñaa sicarúque’,
dxa’ de guira’ lu die’.

AUTORA DEL CUENTO
Isabel Gama

TRADUCCIÓN Y LOCUCIÓN
EN ZAPOTECO DE LA PLANICIE COSTERA
Feliciano Carrasco

CORRECCIÓN Y REVISIÓN
DE ESTILO EN ESPAÑOL
Ytzel Maya

ILUSTRACIÓN Y DISEÑO EDITORIAL
Jessica Mitzy Reyes Juárez

RESPONSABLE DE DISEÑO
DEPARTAMENTO DE DISEÑO MULTIMEDIA
Fernando Ivan Dupotex Herrera

DESARROLLO DE AUDIOLIBROS
DEPARTAMENTO DE DISEÑO DE
MATERIALES DE LENGUAS INDÍGENAS
Luis Flores Martínez

INSTITUTO NACIONAL DE LENGUAS INDÍGENAS

DIRECCIÓN GENERAL
Juan Gregorio Regino

DIRECCIÓN DE POLÍTICAS LINGÜÍSTICAS
Alejandra Arellano Martínez

DIRECCIÓN DE COMUNICACIÓN SOCIAL
Rogelio Hermenegildo García

RESPONSABLE DE LA PUBLICACIÓN
COORDINACIÓN DE DIFUSIÓN
Y ASUNTOS INTERNACIONALES
Gloria Jadra Gutiérrez