Ca nisa piizi
Biu’ ti dxi’ ra riguini’ gue’te’ sti’ ti layú ra riguitecabe’ ti guíiba’ jni ridxale’ne’ nisa ,
biche’che’ cadxi cadxi nisa bia’ ti beeu,
binichahuizini’ xpixuaana’ sti’ layú ra riguitecabe’ bizeegu’ guiba’ jni rixalene’ nisa ti jma cadi guixaleni’ ne jma cadi guixi’ nisa.
Lu xa guiba’ jni ridxale’ ne’ nisa biaana’ chupa nisa piizi’,
tobi neza lu ti neza,
ne stobi sti nezalu’,
casi bedandaca’,
xingala jma cadi cuquiichica’,
nguerúni’ cadi jñaabaca’ ngueca’si’ casi xcadxi’que’ niguiteca’ lu dxa nisa da’que’,
biyadxisaasica’ bidinaaca’ ne luca’.
Ca nisa piizi’ lu ca dxiique’ nannaca’ pabia’ risaacaca’ ne nuuca’ jmaruzi’ ruzisaacaca’ laaca’ ne quirini’ saaca’.
Jni jma nahuiini’ bigapa Diuxi jni jma narooba’,
xingala’ quinucabi’,
jni nahuiini’ gúni’ i’que’,
napadu’ xide’ guiaananu’ guindarunu’ rari’,
ne zanda guininu’,
neca cadi chichi’te’ yanna lu nisa da’ca’ ra guira’ ra’ca’ nisa ne rusaanaca’ gaacaca’ ti nisa piizi’,
dxa’ guendanabaani’ ne namboo casi naa.
Jni huanizi’ ripáapa’ xpiaani’ ra cagáa ne ridoopa’,
cayuni guidxá’ bandá’ sti’.
Ra que’ jni nahuiinique’ gunaaba diidxa’:
-¿ xiñe’ riuladxilu’ gucháalu’ zica’ lii,
qui ruyu’ pa zanda guiláadilu’ ne gáacalu’ chupa paca’ jma piizi’ nisa la?
Jni huaniizi’ bichigue’ta’ diidxa’ ne cadi care’ cue’ -¡nahua’tilu’,
xi guendahua’ti’,
xiñe’ rini’ neu naa!,
cadi rúuyu’ naa naaca’ ra riludxe nisa píi sti’ guiiba’ra rire’ nisa,
ne sabeesacabe naa ne guendarisa’ca’ lu dxa’ ra da’ nisa,
ra guira’ xcadxi’ cabeeza’ naa,
cadi guini’ neu naa mboodxi’ huiini’,
¿ tulaa racaladxi’ gaaca’ mboodxi’ casi lii?-.
Ne jni nahuiini’ bichigue’ta’ diidxa’ chahui’ – ah quizuneni’-,
ne bi’ni jni racaladxi’ sica cayunda’ ti diidxa’ riunda’ ne jma quinuzeete’ ñui’cabe’ diidxa’.
Rini’ i’que’ –xingalaani’ la’ guiroopadu’ naacanu’ tobizi’ jni bisa’neecabe’ laadu’,
jnizi nisa-.
Ca nisa píizi’ jni nuu xague’te’ jma cadi nuuca’ lu sa’,
nuu dxiica’ ne jma bidxaaca’,
gúdíidi’ guidubi siado’ ne huadxi’,
gubidxa bisinda’ layú nexe’ guie nera da’ nisa cayaaca’ jma nahuiini’,
jma quirunadiaagacabe’ riidxi’ sti’ nisa,
guiba’ jni ridaagune’ nisa nabe binda’,
nguerúni nisa píizi’ ro’ bisaana’ gaapa’ sneza ne biaana’casi guiza’ nisa píi mboodxi’ casi naaca’.
Jma bidxaaga ne naguundu’ cayuya’ xi nexa gubidxa cuziniti’ xcadxique’,
xingala’ ziníiru’ i’que cabeesacabe la’ ne ti sa’,
neca ra da’ nisaque’ ziguiini’.
Jni nahuiinique’ gúdxi laabe’ ne cadi cayeté naladxi’ jni jma gúuca’ gudi’dique’,
-¿bicaa diaga,
xiñe’ cadi guiniinu’ ne guidaagunu’ jni guindáa bia’ nuunu’ rarí’,
ti chu’ nuunu laanu’ la?
– bicaabi’ jni huaniizique’ ne riidxi’ -¡jma gúudxe’ lii jmaca núu bia’ gadxe’ gadxe’ zanda quiba’ tobi,
ne naa narooba’ ne nalaze’!
-,
ca’ru’ guiluuxe guini’ni,
ra guuca’ ladxi’ nusiga’ sneza naaca’ ti guzuluí’ laadi naaca’ ne guendaruchá’ nga bisaaca’ la’,
guendananáa sti’ bisaaba la’ lu layú nexe’ guie lu.
-¡guiduyanu’ jni ridxaaga’ ti guiduyanu’!
- bicáa riidxi’ jni nahuiinique’ laaga’ cayuya’ cayaababe’ naguenda’ neza ra nu’ jni nahuiini’ ra da’ nisaque’.
Jma biaana’ nisa píi nahuiini’ cayuunda’… ti Catarina jni bindáa stale xigaaba’ quíba’,
gunda bigaanda’ nisa píi nahuiinique’ laaga ca’ru’ guiaba’ – sicarú nisa píi dxa’ guendanabaani’,
bia’zi’ neza bidxeela lii ti gue’ lii,
bia’ quiñatezia’ de caya’te’ nisa gúni’ Catarina que’.
Nisa píi huiini’que’ bixhidxi’,
jma bidxela’ neza che’ guibaani’ que’ guiduubi’ rúni guenda nanda’ lu layú nexe’ guie lu,
yanna ziuchaya’ de guendanabaani’ sti’ guenda jni nabaani’-
Guiba’ jni ruxaleca’ ti guire’ nisa jma quiñuru’ dxi’ nibe’ nisa,
ne dxa’ mboodxi’ ne sicarú píi nisa,
bisila’ binniliidxi’ sti’ Catarina,
ti jma bidxaa nisa laadica’ gúnda bipáapaca’ dera jma biláaca’ ra nuu dxa’ nisa.

AUTORA DEL CUENTO
Isabel Gama

TRADUCCIÓN Y LOCUCIÓN
EN ZAPOTECO DE LA PLANICIE COSTERA
Feliciano Carrasco

CORRECCIÓN Y REVISIÓN
DE ESTILO EN ESPAÑOL
Ytzel Maya

ILUSTRACIÓN Y DISEÑO EDITORIAL
Jessica Mitzy Reyes Juárez

RESPONSABLE DE DISEÑO
DEPARTAMENTO DE DISEÑO MULTIMEDIA
Fernando Ivan Dupotex Herrera

DESARROLLO DE AUDIOLIBROS
DEPARTAMENTO DE DISEÑO DE
MATERIALES DE LENGUAS INDÍGENAS
Luis Flores Martínez

INSTITUTO NACIONAL DE LENGUAS INDÍGENAS

DIRECCIÓN GENERAL
Juan Gregorio Regino

DIRECCIÓN DE POLÍTICAS LINGÜÍSTICAS
Alejandra Arellano Martínez

DIRECCIÓN DE COMUNICACIÓN SOCIAL
Rogelio Hermenegildo García

RESPONSABLE DE LA PUBLICACIÓN
COORDINACIÓN DE DIFUSIÓN
Y ASUNTOS INTERNACIONALES
Gloria Jadra Gutiérrez